Zilele trecute m-am simțit mai tânără cu câțiva ani. Mi-am savurat cafeaua alături de două frumoase și inteligente adolescente: Georgiana și Manuela.
Permanent în presă găsim subiecte care produc o serie de controverse legate de sistemul de învățământ, generația tânără, neînțeleasă, care face probleme, divergențele și diferențele dintre generații, etc. Așadar, mi-a trecut prin minte să întâlnesc două tinere, atrase de carte, care tocmai au trecut în clasa a XII-a, la un liceu foarte bun din Piatra Neamț, și să văd cum gândesc, care sunt visele, dorințele, dar și problemele și neînțelegerile din viața lor. Răspunsurile lor … m-au uimit.
Modul de a gândi al acestor adolescente reflectă, poate, o întreagă generație. Ar putea să intereseze atât profesorii cât și părinții. Indicat este, să nu blamăm nemulțumirile lor ci să încercăm să le înțelegem, să conștientizăm diferența dintre generații și să ne dăm un update.
Cum vă înțelegeți cu părinții?
Manuela: La mine, și nu numai, părinții vor să se implice în viața copilului și să fie prieteni, însă reacțiile lor te împiedică să le spui totul. Așadar, nu ai cum să le spui totul părinților și nicicum să-i conderi foarte buni ”prieteni”. E o relație bună dar nu atât de apropiată pe cât aș vrea.

Georgiana: Eu mă înțeleg foarte bine. Mama este prietena mea cea mai bună. 🙂
Ce faceți în timpul liber?
Georgiana: Merg la pregătire, citesc, ies în oraș, mă uit la filme…
De ce ai nevoie de pregătire?
Georgiana: Fiindcă la școală nu primesc informațiile care îmi trebuie pentru admitere la Academia de Poliție. Fac pregătire la engleză, gramatică, istorie și educație fizică.
Dar tu Manuela?
Manuela: Cam aceleași activități doar că eu fac pregătire la desen pentru Facultatea de Arhitectură.
Ce cărți citiți?
Georgiana: Acum citesc Curajul lui Osho și A patra cale a lui Uspensky.
Manuela: În general cărți de dezvoltare personală și literatură universală. Acum citesc …Să ucizi o pasăre cântătoare scrisă de Harper Lee.
Cum vedeți voi profesorii?
Georgiana: Vin la ore strict în calitate de profesori. Cred că au pretenții nefondate. Nu oferă atât cât așteaptă de la noi. Am o singură oră la care merg de plăcere datorită profesorului.
Avem profi care ne dau tot felul de teste cu ce am vrea să facem, cum ne-ar plăcea, dar nimeni, se pare, nu le ia în considerare pentru că nimic nu se schimbă.

Manuela: Fiecare dintre profi se așteaptă să fim buni la materia lor și nu înțeleg că și noi avem preferințe și că nu ne plac toate obiectele. Cu toate acestea, noi chiar ne dăm silința. Mulți dintre ei nu reușesc să ne capteze atenția la ore. Sunt profesori care strecoară o glumă, o experiență personală și reținem mult mai ușor. Sunt alții care ne dictează din manual și se așteaptă să învățăm pe de rost ce primim. Ora respectivă e o oră pierdută, manuale avem și noi acasă.
Cum ați vrea să fie la școală, ce vă place sau v-ar plăcea să studiați?
Georgiana: Mi-ar plăcea să pot să aleg ce să învăț. Să fie mai multă practică, mai interactiv. Dau un exemplu: ieri la ora de filosofie ni se dicta, scriam și mi-am dat seama că nu am reținut nimic. Mi-ar fi plăcut să fie ceva interactiv, să vorbească cu noi. Aș reține altfel și poate mi s-ar părea totul mult mai interesant.
Îmi place să studiez limba engleză, geografia, istoria, româna și filosofia, dar toate la un alt nivel.
Manuela: Eu cred că ar trebui să ne scoată din atmosfera monotonă. Avem senzația că suntem ținuți cu forța între patru pereți și o persoană superioară ne vorbește. Aș vrea să mai ieșim, să vedem cu ochii noștri ceea ce predau ei din cărți. Spre exemplu mi-ar plăcea să facem o oră de psihologie în stradă unde să putem observa natura umană sub îndrumarea unui profesor. Ar trebui să ne facă să înțelegem ce studiem și să ne placă, nu să ne oblige să învățăm doar pentru că ”trebuie”.
Îmi plac limbile străine, consider că mă ajută cel mai mult. Ar fi un plus să avem ore de literatură contemporană și să studiem și altceva înafară de autorii români, să vedem și viziunea altora. Chiar mi-ar plăcea să-l studiez pe Shakespeare!
Aveți modele?
Manuela: I-am luat ca model pe ai mei, dar am decis că nu vreau să fiu în totalitate cum sunt ei. M-am dezvoltat singură, după propriile decizii și sunt așa cum am vrut eu.
Georgiana: Da! Mama este modelul meu ca om, ca valori.
Suntem obligați să ne conformăm unor șabloane învechite. Nu ne putem întoarce în timp, trăim astăzi!
De ce considerați că se spune despre voi că sunteți ”generația problemă”?

Georgiana: Comportamentul nostru nu coincide cu al lor. Avem idei într-o lume în care n-ar trebui. Suntem obligați să ne conformăm unor șabloane învechite. Nu ne putem întoarce în timp, trăim astăzi!
Manuela: Generația noastră încearcă să își exprime propriul punct de vedere asupra lucrurilor. Părinții și profesorii se așteaptă ca noi să trăim după aceleași reguli și principii după care au trăit și trăiesc ei.
Cum e cu drogurile?
Georgiana: Sunt foarte mulți consumatori printre tineri, dar e alegerea fiecăruia. Cred că la început e mai mult dorința de a părea interesant și abia apoi devine plăcere. Afectează mult capacitatea de concentrare, memorare și învățare. O prietenă mi-a spus că nu e dependentă de droguri, ci de starea pe care i-o conferă și dacă vrea se oprește. Nu s-a oprit încă…
Manuela: Tinerii încearcă să evadeze de la viața de zi cu zi și apelează la droguri, țigări. Vor să scape de stresul provocat de părinți, școală, profesori. Citisem că există un studiu în care se precizează că adolescenții care au probleme cu timiditatea, anxietatea cred că prin droguri scapă și devin mai curajoși. Nu reușesc decât să intre într-un cerc vicios.
Biblia a fost creată într-un scop pozitiv, dar, din cauza exagerărilor, oamenii se îndepărtează tot mai mult de ceea ce este cu adevărat important: să faci bine altora. De multe ori, oamenii ”foarte religioși” sunt și foarte răi cu ceilalți.
Cum vedeți biserica, religia, ideea de Dumnezeu?
Manuela: Religia este exagerată. Se impun niște lucruri care nu cred că sunt necesare pentru a trăi o viață armonioasă. Nu cred în existența unei ființe supranaturale care se numește Dumnezeu. Există o forță care a creat întreg universul și care reprezintă mai mult decât ne lasă Biblia să credem.
Biblia a fost creată într-un scop pozitiv, dar, din cauza exagerărilor, oamenii se îndepărtează tot mai mult de ceea ce este cu adevărat important: să faci bine altora. De multe ori, oamenii ”foarte religioși” sunt și foarte răi cu ceilalți.
Georgiana: Nu cred într-un Dumnezeu ca fiind unul singur. Dumnezeu este în fiecare dintre noi. Vizavi de biserică am avut permanent o revoltă. E o afacere care manipulează mintea.
Nu cred în moarte fiindcă sunt de părere că viața noastră e un ciclu continuu. Cred că îți trăiești viața într-un anumit fel și apoi sufletul tău ”trăiește altă viață.”
Ce vise, dorințe de viitor aveți?

Manuela: Eu vreau doar să fiu fericită și mulțumită cu alegerile făcute, incluzând și alegerea facultății. Sper să n-am așteptări prea mari de la facultate și să mă dezamăgească. Mi-aș dori să nu descopăr ulterior că mi-ar fi plăcut să fac altceva.
Georgiana: Îmi doresc să intru la Academia de Poliție și să lucrez în domeniu. După ceva ani de poliție, visez să mă mut undeva în America de Sud și să-mi deschid un bar pe plajă.
De ce nu faci asta în locul Academiei?
Georgiana: Vreau să lucrez o perioadă, să acumulez experiență, să am banii mei. Așa mi se pare firesc. Academia, pentru moment, îmi conferă ideea de stabilitate. Față de alte facultăți, termini și ai un loc de muncă asigurat. În plus, munca în poliție e o provocare pentru mine.