Bienala de la Veneția este una dintre cele mai importante și mai longevive expoziții – concurs din lumea artei. Caroline Goldstein (artnet.com) aseamănă selectarea și participarea unui artist la un astfel de eveniment cu nominalizarea unui actor la premiile Oscar ale cinematografiei. Doar faptul că a fost invitat și a avut lucrările expuse la Bienala de la Veneția este în sine un premiu la care orice artist visează.
Anul acesta, la cea de-a 57-a ediție a bienalei, marea câștigătoare este Germania. Leul de Aur pentru cea mai bună participare națională a fost acordat Germaniei, reprezentată de Anne Imhof (comisar: ifa – Institut für Auslandsbeziehungen – în numele Oficiului Federal al Afacerilor Externe, curator: Susanne Pfeffer), pentru o instalație puternică și tulburătoare, care pune întrebări stăruitoare cu privire la timpul nostru, împingând spectatorul într-o stare de anxietate. Văzută ca un răspuns original la arhitectura pavilionului, opera lui Imhof se caracterizează, de asemenea, prin decizii precise privind obiectele, imaginile, corpurile și sunetele.
Leul de Aur pentru cel mai bun artist din expoziția Viva Arte Viva i-a fost atribuit artistului german Franz Erhard Walther (n. 1939 în Germania, locuiește în Fulda). Lucrarea reunește formele, culoarea, țesăturile, sculptura, performanța și reușește să stimuleze privitorul în diverse moduri de a se implica. Natura radicală și complexă a operei sale are impact asupra timpului nostru și sugerează un mod tranzitoriu de a trăi.
Leul de Argint pentru cel mai tânăr artist care promite a fost acordat lui Hassan Khan (n. 1975 în the UK, locuiește în Cairo) datorită relației speciale și intime pe care opera lui o stabilește cu spectatorul, căruia îi sugerează o legătură între voce, sunet și orizont. Lucrarea sa, Compoziție pentru un parc public, creează o experiență captivantă care împletește armonios politicul și poeticul.
O mențiune specială a fost acordată Braziliei, pentru participare națională: comisar: Fundação Bienal de São Paulo, președinte: João Carlos de Figueiredo Ferraz, curator: Jochen Volz, artist: Cinthia Marcelle. Lucrarea premiată reprezintă o instalație care produce un spațiu enigmatic și dezechilibrat în care nu ne putem simți în siguranță. Atât structura instalației, cât și videoclipul realizat de Cinthia Marcelle în colaborare cu regizorul Tiago Mata Machado, evocă preocupările societății braziliene contemporane.
Alte două mențiuni speciale au fost acordate artiștilor Charles Atlas (n. 1949, SUA, locuiește în New York) și Petrit Halilaj (n.1986 Kosovo, locuiește în Bozzolo, Berlin and Pristina).
Charles Atlas a fost premiat pentru două videoclipuri de mare splendoare vizuală și editare sofisticată în care imagini de o frumusețe naturală și artificială sunt asociate cuvintelor ce simbolizează austeritate și frustrare, sexualitate și clasă.
Petrit Halilaj a atras atenția cu intervențiile ingenioase în arhitectura spațiilor expoziționale: Arsenale și Pavilionul Central, prin intermediul cărora a reușit să creeze legături între istoria Kosovo și amintirile sale din copilărie.
Componența juriului celei de-a 57-a ediții este: Manuel J. Borja-Villel (președintele juriului, Spania), Francesca Alfano Miglietti (Italia), Amy Cheng (Taiwan), Ntone Edjabe (Cameroon), și Mark Godfrey (Marea Britanie).
La recomandarea curatorului Christine Macel, conducerea Bienalei de la Veneția, prezidată de Paolo Baratta, a acordat premiul Leul de Aur pentru întreaga carieră artistei Carolee Schneemann (SUA).
România este reprezentată la bienală de Ciprian Mureșan, selectat de curatorul Christine Macel în cadrul expoziției Viva Arte Viva, și de proiectul Apparitions – comisar: Attila Kim, curator: Magda Radu, artist: Geta Brătescu.
de Roxana Pricop
Citește și:
Artiștii Ciprian Mureșan și Geta Brătescu la Bienala de la Veneția