De fiecare dată când călătoresc am tentația să păstrez totul doar pentru mine și cei apropiați: amintiri, poze, peisaje, povestiri. De această dată însă fac o excepție. De ce? Pentru că nu m-am așteptat ca această destinație să îmi placă atât de mult, pentru că așteptările mi-au fost cu mult întrecute și pentru că m-a făcut să-mi încolțească în minte ideea de a mă muta, la un moment dat al vieții, pe o plajă cu nisip fin și apă turcoaz.
Am ales ca destinație, aproape pe ultima sută de metri, Creta ( Agia Marina din apropierea orașului Chania). Nu sunt fanul statului în soare pentru a mă bronza, dar îmi place mult să înot, să stau sub o umbrelă și să privesc marea, să vizitez locuri noi și să mă bucur de deliciile culinare ale zonei. Auzisem că aici plaja este lungă și cu nisip fin auriu; apa, foarte bună pentru înot; stațiunea, cu multe taverne și, cel mai important, relativ aproape de câteva obiective turistice absolut minunate, de neratat într-o vacanță în Creta. Contrastul dintre peisajul stâncos, arid, cu o vegetație specifică, rezistentă la secetă și plajele cu ape paradisiace fac din Creta o insulă de o frumusețe imperfectă, rebelă, în care nu te mai saturi să stai și să privești.
Vacanța a început ”bine”. Mersul cu avionul a fost asemănător cu mersul cu autobuzul. A întârziat vreo 2 ore care s-au transformat în vreo 3 pe parcurs. Au coborât ”la prima” turiștii pentru Rhodos și tot acolo au urcat cei care se întorceau din vacanță, spre Iași. Aici am avut parte de o oră pauză la sol și de un spectacol: ceartă între cei care aveau aceleași locuri (problema a fost soluționată cu promisiunea că turisții pentru Creta vor coborî ”la a doua”). Mâncarea de pe avion a fost ”magnifică”: un sandwich mic și urât care conținea mai multe E-uri decât pâine (să țină de foame :))) ). Și, bineînțeles, după ce am coborât noi, alții au urcat imediat să ne ia locul spre Iași. Or fi aflat managerii de la Tarom că cei de la firmele de transport cu autobuzul au un plan de organizare mai bun și profit mai mare și l-au împrumutat? În concluzie, o bilă neagră pentru Tarom (și nu e primul zbor cu ei la care au bilă neagră).
Am ajuns în Grecia cu o serie de informații luate de pe bloguri de travel și de la prietenii mei care au mai fost. Deși, de multe ori, ce îmi place mie nu place și altora și invers, nu numai că au fost confirmate aceste informații, dar mi-a plăcut Creta extraordinar de mult. În continuare voi argumenta cum am ales si de ce mi-a plăcut aceasta destinație.
Alegerea destinației
După ce am stabilit, împreună cu soțul meu, că vrem la plajă în vacanță, au început căutările unei destinații unde putem ajunge cu avionul, cu apă care să îți taie respirația: turcoaz, azurie, limpede, obligatoriu caldă, fără valuri prea mari pentru a putea înota de dimineața până noaptea. Voiam puțini români în jurul meu pentru a simți că sunt plecată de acasă 🙂 . Și mai voiam o zonă populată cu taverne care să mă răsfețe culinar. Așa am ales Creta, regiunea Chania și hotelul plin de nemți, scandinavi și americani.
Cum am pășit în paradis?
Nu puteam să cred că atât de aproape de România pot fi locuri care să îți taie respirația. Mă uitam la destinații ca Thailanda, Bora Bora, Maldive și îmi închipuiam că doar pe acolo poți întâlni plaje și ape de o frumusețe incredibilă. Dar nu! La doar 2 ore cu avionul de Iași, calci într-un tărâm feeric. Bineînțeles că nu am putut vizita toate locurile superbe din Creta, dar am reușit să văd suficient cât să constat că și Europa are minunile ei în materie de peisaje marine. Conform statisticilor atât Laguna Balos cât și Elafonisi se situează printre cele mai frumoase plaje din Grecia și din Europa. Au fost asemănate cu plajele din Bahamas sau Caraibe.
Laguna Balos și Insula Gramvousa
Am ajuns în acest loc cu vaporul descoperindu-ni-se treptat o frumusețe nebună, sălbatică al unui peisaj înțesat cu stânci, apă azurie, caldă și nisip fin, alb și roz. Nu puteam să cred ce văd. Pozele pe care le văzusem înainte să ajung nu pot exprima fidel emoțiile pe care le ai în fața unei astfel de priveliști.
Elafonisi
O altă destinație care te uimește este Elafonisi. Până să ajungi la plajă treci printr-o mare de praf, nisip, pietre, stânci, plante care abia mai respiră de secetă și de praful de pe ele. Odată ce ai pus piciorul pe plajă, simți că ai pus piciorul în rai. Priveliștea este covârșitoare.