Nisip auriu, iar cu cât te apropii mai tare de apă, culorile se schimbă în alb, negru și roz, la țărm era un fel de stracciatella. Aveam senzația că multitudinea structurilor și a culorilor, alese parcă într-adins, redau un echilibru perfect, exact ca într-un tablou al unui pictor genial. Apa era mai rece decât în laguna Balos, din cauza curenților, dar nu aveai cum să nu intri în ea. Erau în schimb oaze cu apă foarte caldă și foarte mică de care se bucurau în special copiii. Deși era foarte cald în acea zi, bătea briza care făcea ca totul să fie perfect.
Stavros
Înfometați și puțin curioși am ajuns în Stavros, în peninsula Akrotiri, unde au avut loc filmările pentru Zorba grecul. Mi-a plăcut foarte mult locul, poate și pentru că la poalele unei stânci imense se așeza un golf cu o apă superbă. Trebuie să precizez neapărat că mâncarea de la restaurantul cu moară de vânt a fost cea mai bună dintre toate restaurantele la care am mâncat în această vacanță.
Mâncarea
Sunt o foodie. Ador să călătoresc și să degust mâncăruri și băuturi (în special vinuri) tradiționale din zona respectivă. Auzisem eu că mâncarea este foarte bună în Grecia și exact așa-i. Mi-au plăcut foarte mult fructele de mare, gătite foarte simplu și cu puține condimente astfel încât să le simți gustul proapăt și autentic. Nu pot uita sepia mâncată în Stavros, creveții cu gust de mare, celebra lor Moussaka, roșiile și ardeii cu orez (gemista), mielul cu brănză de capră, cartofi și vinete. Și pentru că știu să-și atragă și să-și mulțumească clienții, cretanii ne-au oferit în restaurante platouri gratis cu fructe, prăjitură cu griș și raki (o băutură spirtoasă făcută din struguri distilați). Cel mai bun raki a fost unul cu sirop de castane și tot felul de ierburi de-ale lor. Am băut și un vin roșu sec care mi-a plăcut, puternic, ușor amărui și destul de masculin. L-am cumpărat de la un producător local, o afacere de familie dintr-un frumos sat cretan.
Cretanii
Am dat peste cretani cu zâmbetul pe buze, amabili, politicoși și vorbăreți. Am remarcat că femeile și bărbații, în egală măsură, sunt oameni frumoși și plăcuți. Dintre toți l-am remarcat pe carismaticul Manolos, prietenul tuturor turiștilor, îmbrăcat în portul tradițional cretan, proprietarul unei taverne din vecinătatea peșterii Sf. Sofia.
Despre frumoasele femei cretane voi scrie în articolul următor.
Cazarea și plaja din apropierea hotelului
Am avut surprinderea să aflu că hotelul la care am fost cazați arată mai bine ca în pozele de pe booking. Deși nu am putut rezerva cameră cu vedere la mare, am avut totuși vedere la o curte interioară plină de verdeață, dar și la mare. Personalul a fost nemaipomenit, camerele, piscina și restaurantul foarte curate. Plaja de lângă hotel avea nisip auriu, foarte fin și o apă foarte caldă, numai bună pentru înot după apusul soarelui 🙂 .
După prima mea vacanță aici înțeleg de ce mai mulți dintre prietenii mei visează să se mute pe o plajă din Grecia și să trăiască până la adânci bătrâneți. Mă alătur grupului 🙂 . 
text și poze: Roxana Pricop